Românii vor avea cea mai mică pensie privată din Europa de Est

Vestea bună: în actuala perioadă de criză avem cel mai sigur sistem de pensii.

Actuala generaţie de angajaţi din România, viitoarea generaţie de pensionari, va avea cea mai mică pensie privată obligatorie din Europa de Est. Şi asta din cauza faptului că românii au cea mai mică contribuţie din salariu la fondurile de pensii private obligatorii, au printre cele mai mici venituri, iar sistemul privat de pensii a fost introdus destul de târziu. Astfel, dacă în România contribuţia la sistemul de pensii private reprezintă 2% din salariu, în Ungaria aceasta ajunge la 8% din venit, în Bulgaria, la 5%, în Polonia, la 7,3%, în Slovacia, la 9%. De asemenea, trebuie menţionat faptul că sistemul de pensii private obligatorii a fost introdus în Ungaria în 1998, în Polonia în 1999, în Bulgaria în 2002, în Slovacia în 2005, iar în România abia în 2008, relevă datele de la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Structura investiţiilor fondurilor de pensii private obligatorii relevă faptul că în această perioadă de criză România are cel mai sigur sistem de pensii din Europa de Est. Publicitate

Spre exemplu, 97,65% din banii fondurilor de pensii din ţară au fost investiţi în instrumente cu venit fix (obligaţiuni, bonuri de tezaur), 1,85% în acţiuni şi doar 0,51 în participări la fondurile mutuale. La polul opus se află Ungaria, unde cota investiţiilor în instrumente cu venit fix este de 60,18%, 16,06% din bani sunt investiţi în acţiuni şi 23,60% în fonduri mutuale.

În Bulgaria, 77,31% din bani fondurilor de pensii obligatorii sunt investiţi în instrumente cu venit fix, 20,66% în acţiuni şi 2,03% în participări la fondurile mutuale, iar în Polonia, investiţiile fixe reprezintă 74,27% (25,07% în acţiuni, 0,65% fonduri mutuale). În Slovacia, investiţiile în instrumente cu venit fix ajung la 89,41% (9,85% în acţiuni, 0,74% în fonduri mutuale).

Valoarea investiţiilor fondurilor de pensii în instrumente cu venit fix a făcut în 2008 diferenţa între randamentele obţinute. Astfel, dacă în primele 9 luni de funcţionare, fondurile de pensii obligatorii din România au înregistrat un randament mediu ponderat de 8,9%, în Ungaria au înregistrat o pierdere de 22,5%, în Bulgaria de 20,8%, în Polonia de 14,2%, în Croaţia de 12,5% şi în Slovacia de 6,8%.

Pentru a obţine un randament bun la pensiile private obligatorii, în decursul activităţii lor românii ar trebui să se inspire din legislaţia Slovaciei. În această ţară, participanţii la un fond de pensii în momentul în care mai au 15 ani până la pensionare nu mai pot fi membri într-un fond cu un procent mare de acţiuni, iar cu 7 ani mai devreme de pensionare trec la un fond conservativ (fără expunere pe acţiuni).